Patru persoane şi-au pierdut viaţa în accidentele de muncă petrecute anul trecut, în judeţ, în timp ce zeci de angajaţi au suferit leziuni grave, fiind declaraţi inapţi de lucru, cel puţin pentru o perioadă de timp. Toate aceste cazuri au ajuns în atenţia inspectorilor de muncă, în urma investigaţiilor stabilindu-se că majoritatea s-au produs din vina ori neglijenţa angajaţilor.
Inspectoratul Teritorial de Muncă Sălaj a întocmit raportul de analiză privind rezultatele controalelor efectuate anul trecut la agenţii economici din judeţ, verificând dacă se respectă prevederile legale în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. Potrivit documentului, pe parcursul anului trecut, au fost înregistrate în judeţ 33 de accidente cu incapacitate temporară de muncă şi patru soldate cu decesul lucrătorilor. De asemenea, au fost înregistrate 18 cazuri de îmbolnăvire profesională prin contractarea virusurilor hepatice de tip B şi C, care au fost raportate la unităţi spitaliceşti din judeţ.
Electrocutat la 20 kV
Unul dintre cumplitele accidente mortale de muncă a avut loc în luna mai a anului trecut, în localitatea Tihău. Un conducător auto, angajat al unei societăţi dintr-un alt judeţ, a procedat la ridicarea benei autobasculante sub o linie electrică aeriană de 20 kV, fapt ce a condus la un moment dat la producerea unei descărcări electrice. Şoferul bascuşantei a fost electrocutat, neavând nicio şansă de supravieţuire.
O altă tragedie s-a produs chiar în curtea şcolii gimnaziale din Bobota. În luna iunie a anului trecut, la şantierul de reabilitare al şcolii menţionate, un muncitor necalificat, angajat la o societate din alt judeţ, a căzut de la înălţime şi a decedat pe loc. Bărbatul a suferit o fractură cu ruptură de vase, care a dus la moartea acestuia.
Celelalte două accidente mortale s-au produs din cauza unor afecţiuni medicale ale lucrătorilor. Un tinichigiu aflat pe şantierul sălii de sport din localitatea Măierişte a suferit, în luna aprilie, un infarct miocardic acut posteroseptal stâng. În luna martie, un bărbat ce se afla la volanul unei autobasculante, proprietatea firmei la care era angajat, a suferit un infarct miocardic acut în timp ce se afla pe o stradă din Şimleu Silvaniei. Petrecându-se în timpul orelor de lucru, ambele cazuri au fost înregistrate ca şi accidente de muncă.
Căderile de la înălţime, principala cauză
Cauzele producerii accidentelor de muncă soldate cu morţi şi răniţi sunt diverse, printre care: căderi de la înălţime prin dezechilibrare sau alunecare, prăbuşirea materialelor asupra victimei, pierderea controlului asupra echipamentelor de lucru, electrocutări, precum şi afecţiuni grave medicale. Potrivit raportului în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, nouă accidente s-au produs prin cădere de la înălţime, cinci prin prăbuşirea materialelor asupra victimelor, patru accidente de muncă au fost prin cădere/alunecare la acelaşi nivel, în timp ce trei cazuri au avut loc prin pierderea controlului maşinii sau materialului de lucru.
Au mai fost situaţii în care accidentele s-au produs din cauza unor mişcări sau acţiuni nesincronizate între muncitori, dar şi situaţii în care personalul unităţii s-a luat la pumni.
Muncitorii, principalii vinovaţi
Analizând cauzele principale ale producerii accidentelor, inspectorii au ajuns la concluzia că predomină cauzele dependente de executant în proporţie de 87,8 la sută, urmate de cauzele dependente de mijloacele de producţie în proporţie de 9,1 la sută şi cauze dependente de mediul de muncă, în 3 la sută din cazuri.
Cele mai multe incidente au avut loc din cauză că muncitorii nu au efectuat la timp operaţii indispensabile securităţii muncii, nu au utilizat mijloacele de protecţie din dotare, au efectuat manevre sau comenzi greşite ori au căzut de la înălţime sau la acelaşi nivel, fie prin alunecare, fie dezechilibrare ori păşire în gol.
Trei situaţii s-au produs din cauze dependente de mijloace de producţie: deplasări sub efectul gravitaţiei prin răsturnare, pericol de electrocutare indirectă şi contact cu substanţe inflamabile.
Un singur accident de muncă a avut loc din cauze dependente de mediul de muncă, şi anume relaţii neprincipiale între membrii colectivului.
„După analizarea împrejurărilor şi cauzelor care au contribuit la producerea celor 33 de accidente de muncă, se poate stabili, ca pe viitor, să se acorde o atenţie sporită modului în care agenţii economici îşi desfăşoară activitatea în judeţ. Se impune respectarea disciplinei tehnologice, a prevederilor legislaţiei de securitate a muncii, respectarea regulamentului de ordine interioară, dotarea personalului muncitor cu echipament de protecţie. De asemenea, patronii trebuie să respecte modul legal în care se realizează instruirea, precum şi verificarea însuşirii de catre angajaţi a materialelor predate cu ocazia instruirilor periodice sau la schimbarea condiţiilor de muncă. Nu în ultimul rând, agenţii economici trebuie să verifice starea fizice a personalului muncitor, atât la intrarea în schimb, cât şi pe perioada programului de muncă. În cazul în care se constată încalcări ale prevederilor legale se impune aplicarea cu exigenţă a masurilor stabilite prin lege”, se arată în raport.
Amenzi de aproape 100.000 de lei
Peste 500 de sancţiuni contravenţionale au aplicat inspectorii de muncă în urma controalelor desfăşurate în judeţ. Conform informaţiilor trecute în raport, anul trecut au fost planificate pentru 705 controale preventive, fiind realizate 785 de acţiuni la 776 de agenţi economici cu capital privat, cooperatist, mixt sau de stat. „Ca urmare a constatărilor efectuate cu ocazia controalelor din perioada raportată, atât control preventiv cât şi controale tip campanie, precum şi cu ocazia cercetării evenimentelor, acolo unde au fost depistate cazuri de încălcare a prevederilor legislaţiei în vigoare, au fost aplicate un numar de 547 de sancţiuni contravenţionale în valoare totală 98.000 de lei”, se arată în document.
Organele de control au dispus şi oprirea din funcţiune a două echipamente tehnice care nu au corespuns din punct de vedere al cerinţelor de securitate prevăzute de legislaţia în vigoare, respectiv, echipamente de ridicat având scadenţa la verificare ISCIR depăşită.
